Blogul meu personal

Sper doar sa am curajul sa fac ceea ce trebuie. Am mai incercat aseara, insa am fost prea las. Nu stiu de ce mi-a fost frica, dar cred cu tarie ca in seara asta o sa fac gestul suprem. Da, o poti considera dovada de lasitate, dar cata vreme nu vad un motiv pentru care sa traiesc ci doar lucruri care ma indeamna sa scap de lume, de mine sa te las in pace pentru totdeauna.

Da, stiu ca ti-am gresit. Ai fost singurul lucru pe care l-am iubit vreodata si eu mi-am batut joc de tine. Si mai stiu ca nu conteaza ca te-am mintit ca sa ne fie noua bine, minciuna ramane minciuna. Mi-e scarba de mine pentru ca te-am dezamagit cand tot ce am vrut e sa te fac fericita. Mi-ai dat atatea sanse si mi-am batut joc de fiecare in parte… de ce sa mai traiesc stiind ca sunt prea prost ca sa pot avea grija de oamenii de care imi pasa?

Cum sa traiesc cand nu e zi, nu e ora in care sa nu ma gandesc la tine? De ce sa mai traiesc, doar ca sa cheltui banii alor mei pe ketamina, pentru ca zilele sa treaca pe langa mine iar eu sa fiu prea mort ca sa imi dau seama ce se intampla, dar multumit ca nu mai plang? Nu, crede-ma ca n-are sens.

Iarta-ma pentru aseara. Nu stiu ce a fost in capul meu, de ce am crezut ca imi poti da inca o sansa. Ai dreptate, te-am dezamagit. Ai dreptate, nu mai merit absolut nimic din partea ta, dar nu inteleg de ce n-ai vrut sa-mi spui ca nu insemn nimic pentru tine. Ar fi fost mai usor pentru amandoi si probabil ca as fi avut curaj sa o termin aseara. De ce, de ce nu mi-ai spus chestia asta?

Dar n-ai avut dreptate cu ceva. Mi-ai spus ca nu esti nici prima, nici ultima fata la care o sa tin. Ai gresit. Esti prima, iar daca resesc sa trec peste lasitatea care ma caracterizeaza, in mod sigur vei fi si ultima. Da… pa!

Pentru ca mi-am adus aminte ca la un moment dat eram suficient de disperat dupa tine incat sa plang ca nu te pot avea in timp ce scriam despre momentele frumoase pe care le-am petrecut impreuna. Nu stiu de ce am folosit imperfectul… am simti si acum lacrimi in ochi cand am citit insemnarile de asta iarna… pentru ca da, acele sentimente sunt inca vii si nustiu cum se face dar imi aduc aminte exact fiecare detaliu al fiecarei intamplari pe care am povestit-o acolo…

Si iata-ne ajunsi aici. Sa fi trecut mai mult de 5 luni de cand nu ne-am mai tinut de mana, de cand n-am mai fost tandri unul cu altul, iar eu nu pot sa mi te scot din cap. Poate si fiindca de vad zi de zi… poate fiindca imi da un strop de speranta faptul ca nu ne mai certam pe nimicuri si am inceput sa ne adresam cu apelative pisicoase… nu stiu, chestia asta imi da speranta si ma face fericit.. pur si simplu simt ca as vrea sa mor in momentul in care noi doi ramanem singuri si ne mai alintam, chiar si in joaca. Sa mor si aia sa-mi ramana ultima amintire… din pacate nu se poate

Si ajungem de la SMS-urile destul de dulci de cand erai departe la situatia de ieri… ieri cand ai fost schimbata, cand mi-ai zis pe nume si cand de-abia am comunicat si cand m-ai bulversat pur si simplu.. timp de multe ore m-am intrebat ce s-a intamplat cu tine, cu mine… oare te-ai jucat iar cu sentimentele mele… si in cele din urma te-am sunat sa te intreb… mi-ai zis ca nu e nimic, ca ai fost prost dispusa si asa mai departe…

Si mi-e frica… mi-e frica pentru ca eu incerc tot ce imi sta in putere ca sa iti demonstrez ca tin la tine ca femeie, asta fara sa rupem relatia de amicitie care ne leaga… si cateodata imi raspunzi la fel, alteori… am senzatia ca iti place sa te joci. Si crede-ma ca doare, crede-ma ca ma distruge faptul ca stiu ca… ok, am spus-o dupa mult timp… te iubesc si ca s-ar putea sa ma ard din nou sau s-ar putea sa nu te am niciodata.

Cred totusi ca ai putea considera dovada a faptului ca tin la tine perseverenta mea… din noiembrie anul trecut tu esti singurul lucru care imi vine in minte cand aud cuvantul femeie. Si pe langa asta, oare nu iti da putin de banuit faptul ca ti-am spus ca mi-e frica sa nu gresesc fata de tine si totusi insist? Oare nu e suficent curajul de  a risca sa imi  fac sufletul praf din nou si cine stie.. poate chiar sa incerc din nou sa scap de lumea asta din cauza ta?

Ah da, uitasem… tu n-ai de unde sa stii lucrurile astea pentru ca nu ti le-am spus niciodata… dar poate vei realiza intr-o zi ca te iubesc

Ce bine poate sa imi para ca aici nu ma cunoaste nimeni. Pot sa scriu absolut orice si n-o sa imi zica nimeni “ba, esti un prost.. nu merita”. Motiv pentru care o sa ma adresez la persoana a doua si o sa ii spun excat ce as vrea sa ii zic daca as avea mai mult sange in coaie… sau daca i-ar pasa… dracu stie

Cum sa incep… probabil prin a imi aduce aminte primul lucru pe care l-am vorbit cu tine… atunci cand ne duceam acasa si mi-ai zis ca daca nu te-ai fi combinat cu el de doua zile… cam aia a fost prima interactiune dintre noi. Dupa care, asta vara ne-am jucat, am iesit de cateva ori… ne-am jucat. Prietena ta te-a pus sa imi dai niste mesaje absolut cretine (da, chiar aflu multe lucruri pe care nu ar fi trebuit sa le stiu.. absolut intamplator)

Apoi ne-am intalnit la mare… erai cu el, nici nu te-am privit in ochi. Nu stiu de ce… nu mi-ai trezit absolut nimic, am fost absolut indiferent

Dupa care… m-ai intrebat daca nu vreau sa stau cu tine. Am acceptat.

Prin tine am inceput sa o ard cu voi… ne-am spart in seara aia, tu ai si baut. M-ai luat de mana pe sub perna. A fost… genial.Am adormit cu tine in brate… ma gandeam ca as putea sa ti-o pun dar ca, poate esti fumata, poate esti beata, poate o sa regreti a doua zi. Poate n-am fi putut sa ne uitam unul la altul o vreme daca am fi facut ceva. Motiv pentru care am preferat sa ma abtin. Desi n-o sa iti uit zambetul atunci cand te-am sarutat pe obraz, dimineata.

N-o sa uit momentele alea din carciuma de langa scoala. Atunci cand la inceput doar ne atingeam picioarele.. dupa aia mi-ai pus o mana pe picior… am pus si eu una… dupa care ne tineam de mana pe sub masa… era chiar superb. Nu ma dadeam in vant dupa ce se intampla acolo dar  muream sa te tin de mana.

N-o sa uit cum ne uitam unul la altul ca doi cretini in drum spre casa si la un moment dat te-am luat de mana. Si acum regret ca am facut asta cu o statie inainte sa cobori…

N-o sa uit seara balului. Cat fixativ am putut sa mananc… si cand mi-ai zis “nu” atunci cand am vreut sa te sarut… din cauza lui.

N-o sa uit cele doua seri la rand in care am mers amandoi acasa. In prima in care nu ne-am zis nimic doar ne-am tinut de mana. Iar in a doua te-am tinut in brate cat asteptam tramvaiul… si tremuram. Nu de frig, cat de emotie. Si daca tot suntem aici, la momentul ala mucii mei erau lichizi.. si nu l-am simtit cand s-a scurs. Oricum ti l-am luat din par…

Dupa care te-ai racit. M-ai refuzat… te-ai indepartat. Mi-ai spus ca te simti prinsa la mijloc intre mine si el si ca ti-e greu. Ca intre noi sunt niste faze care implica mai mult decat prietenia. Si ti-am propus sa le incetam, cu conditia sa ramanem prieteni. Ti-am explicat si ca respect relatia ta cu el, motiv pentru care n-am incercat niciodata sa te sarut (in afara de seara balului in care eram destul de afectat de cacatul ala de iarba si de beri) Si ti-am promis ca o sa te astept… dupa care am adormit.

Si am incetat fazele care implica mai mult decat prietenia, dar in momentul ala mi-am dat seama ca tin la tine probabil mai mult decat trebuie. Ca am devenit dependent de tine. Ca daca nu te vad o zi, tu esti singurul lucru la care ma gandesc… si totusi esti a lui

Apoi a venit revelionul… iti jur ca au fost cele mai misto momente din istoria mea recenta. A fost absolu natural, am ras ca idiotii, am vorbit, am fost sinceri, cum nu mai fusesm vreodata. Probabil ca iarba si alcoolul fac minuni in cazurile astea. N-o sa iti uit mana pe gatul meu… a fost frumos. M-ai facut sa te doresc si mai rau… si tut tot a lui esti

Aseara m-am imbatat. Te-ai prins tu ca e e ceva in neregula cu mine da cred ca m-ai crezut ca alcoolul e de vina. Ideea e ca n-am suportat sa te vad in bratele lui. Care apropo are fata de soparla. Ma asteptam in orice moment sa arunce cu limba dupa o musca de pe tavan. Dar daca pe tine te face fericita un om care pleaca de langa tine ca sa traga k pe nas.. e problema ta.

Si deja ma dor degetele. O sa iti spun mai incolo ce cred, ce simt.. cum. Despre tine.

Si totusi, cum ar fi fost sa am curaj sa iti zic chestia asta in fata. Ciudat nu, considerand ca in ultimele 5-6 luni am stat zi de zi la 20 de centimetri unul de altul…